Braşov - Ferencvárosi TC, 7-2, Sept 16

De toamnă

Vântul care bate azi prin viţa de vie şi obişnuita răcoare a camerei mele au adus şi un val de melancolie. Probabil că dincolo de perdeaua de frunze ce îmi întunecă încăperea este foarte cald, dar la mine a venit toamna şi am din nou senzaţia aia în stomac, am senzaţia că în curând o să se întâmple multe lucruri interesante, prieteni, rechizite, poveşti interesante, profesori noi, profesori vechi… Dar toate acestea rămân o senzaţie. Anul acesta, ca şi anul trecut nu o să fac lucruri entuziasmante. 

Schimbarea de anotimp m-a prins aproape întotdeauna, din clasa a V-a până în anul I de facultate, la ţară. Şi ce bucurie mă cuprindea atunci când venea. În sfârşit scăpam din regimul de izolare totală. Făceam puţine excursii, în schimb săpam, căram bolovani, căram apă pentru irigaţii, îl ajutam pe tata la construcţii (la sudat, la tăiat, la dat găuri cu bormaşina, la ciment), adunam fructele pentru ţuică. Făceam multe lucruri care îmi displăceau, pe care nu le-am considerat niciodată potrivite pentru mine şi pe care nu cred că le făceau mulţi colegi de-ai mei. 

Venea toamna şi mă întorceam acasă! Cum intram pe uşă simţeam mirosul plăcut de vechi, ajungeam în camera mea şi mi se părea uriaşă, cu tavanul ei înalt, cu patul mare, dulapul mare, biblioteca mare, totul mare faţă de cămăruţa joasă în care dormeam la ţară. Reveneam în civilizaţie, la oameni cu care puteam să port o conversaţie cum trebuie, la bunicii de care îmi fusese dor. Mă bucura începutul şcolii pentru că ştiam că nu o să mai plec la ţară, că nu o să mai stau departe de grupul meu. 

Şcoala în care am învăţat (12 ani în acelaşi loc), nu mi-a plăcut în mod deosebit. Oarecum o detestam. Învăţam o limbă care nu îmi plăcea, am avut mulţi profesori care mi-au displăcut, am avut parte de metode de predare ce nu mi-au plăcut. Cu toate acestea nu pot să uit că am avut unii profesori care m-au încântat şi nici nu pot nega faptul că mie şcoala ca activitate mi-a plăcut. Da, am avut materii cărora nici acum nu le-am înţeles sensul, au fost profesori care n-ar fi trebuit niciodată să se atingă de cretă, tablă, catalog, dar şcoala mi-a plăcut. Întotdeauna vreau SĂ ŞTIU! Simt nevoia să ştiu tot, să stăpânesc totul! 

Nu intru în categoria tocilarilor (n-am învăţat ca papagalul fără să fac conexiuni între idei), n-am stat niciodată cu burta pe carte, doar că lucrurile s-au prins uşor de mine şi prin urmare de ce n-aş fi profitat de această abilitate? Aud vântul în vie şi simt nevoia să cumpăr rechizite colorate, ordonate, îngrijite. Vreau să le pun pe toate în ghiozdan şi să fac cei cinci paşi până la şcoală, să mă întâlnesc cu prietenele mele, cele de atunci, care nu se stresau atât de tare şi care ştiau să se bucure de fiecare zi petrecută împreună. Vreau să răsfoiesc manualele şi să mă întreb oare când vom ajunge la lecţia asta interesantă?

Stau şi mă întreb: oare din grupul meu, doar eu simt aceste lucruri? Doar eu simt cât de frumoasă e schimbarea de anotimp? Doar eu cred că e păcat să pierdem aceste clipe scurte? Ar fi frumos să ieşim în Cişmigiu, imaginându-ne că suntem în prima zi de şcoală, să ne aşezăm pe bănci şi să vorbim aiurea, bucurându-ne de răcoare şi de soarele amorţit.

Jovanotti – 2000-prezent

Jova playlist part two. Ajuns la maturitate, cântecele devin şi mai profunde, iar selectatul unui singur vers pentru a le ilustra devine din ce in ce mai greu. Am ales în general melodiile despre iubire, pentru a-i sublinia originalitatea, ieşirea din banal. Cu toate acestea n-am vrut să traduc versurile, pentru că şi-ar pierde toata poezia, tot farmecul, sunt atât de bine zise în italiană încât nicio altă limbă nu le-ar face cinste. 

2002 Lorenzo 2002 – Il quinto mondo

Ti sposerò – cântec după care mă topesc, mai ales pentru versul „noi doi îmbrăţişaţi într-un iglú”.

Morirò d’amore – este în totalitate o declaraţie de dragoste, plină de comparaţii neobişnuite, dar care ar face pe oricine să roşească.

Salato parte due – plin de melancolie, dar frumos „come un granello di sale in un mare salato” (ca un fir de sare, într-o mare sărată.)

2005 Buon Sangue – e un album cu multe melodii melancolice, dar bune.

Mi fido di te – „la vertigine non è paura di cadere ma voglia di volare” (vertijul nu e frica de a cădea ci dorinţa de a zbura.)

Per me – un cântec despre habitudine socială, despre oameni care ştiu totul unul despre celălalt, e oarecum melancolic, dar îmi dă o stare de bine.

Una storia d’amore – îmi place la nebunie, la un moment dat spune şi Coca-cola, deci nu poate fi rău.

La valigia – un cântec mai vesel, care te îndeamnă la drum. „Io sono una valigia e giro di stazione in stazione in molti mi trasportano ma solo tu hai la combinazione.” (Sunt o valiză şi merg din staţie în staţie, mulţi mă transportă, dar doar tu ai cifrul.)

La voglia di libertà – n-aş putea alege un vers anume, dar merge într-o după-amiază ploioasă.

Buon Sangue – îndeamnă la toleranţă, descurajează discriminarea de orice fel.

2008 Safari – şi pe acest album păstrează un stil mai melancolic, mai lent, dar şi mai matur. Îmi plac:

Fango

A te – dedicat soţiei sale. Melodia se pare că ar fi copiată, dar frumuseţea versurilor sigur nu a fost imitată.

Dove ho visto te – nu cred că există dedicaţie mai frumoasă ca acest cântec.  „E c'è una parte della luna Che assomiglia a te Quella dove si specchia il sole Che ispira musica e parole” (şi e o parte a lunii care se aseamănă cu tine, cea în care se oglindeşte soarele, care inspiră muzică şi cuvinte.)

Come musica – are un videoclip elegant şi nişte versuri la fel de frumoase.

Ar mai fi un album, pe care încă nu am avut ocazia să-l ascult şi câteva cântece frumoase ce nu apar pe albumele mai sus menţionate.Iată două dintre ele:

Versuri: www.lyricsmania.com

            www.angolotesti.it

Jovanotti – 1990-1999

Aşa cum am promis prima listă de cântece ale lui Jova. 

E o perioadă destul de diversificată, cu o creştere simţitoare în valoare şi profunzime. Am ales cântecele care îmi plac cel mai mult, dar care nu ilustrează diversitatea temelor.

1990 Giovani Jovanotti – este albumul cu care Jova începe să-şi schimbe stilul

Gente della notte – Mie îmi place noaptea şi prin urmare un cântec despre oamenii nopţii mă încântă. Versul preferat: „di notte le parole scorrono più lente, però è molto più facile parlare con la gente, conoscere le storie, ognuna originale, sapere che nel mondo nessuno è normale.” (Noaptea cuvintele curg mai lent, dar este mult mai uşor să vorbeşti cu lumea, să îi afli poveştile, fiecare originală, să ştii că în lume nimeni nu este normal.)

Ciao Mamma – nu are nimic profund, nimic de remarcat, doar că este unul din primele cântece ale lui Jova pe care le-am descoperit, cu un videoclip tare colorat şi atât de anii ’90!!!

1991 Una tribù che balla

Buongiorno – plin de energie.

Quando sarai lontana – e un cântec romantec şi drăguţ, spune o poveste frumoasă, îi urează numai lucruri frumoase fostei prietene.

Lorenzo 1992

Non m’annoio – merge pe aceeaşi linie cu Ciao Mamma, nu e cine ştie ce, dar îmi aminteşte de începuturi.

Ragazzo fortunato – cântec vesel, cu acelaşi efect ca Buongiorno.

Puttane e spose – are o temă socială, bate spre feminism şi încurajează.

Chissà se stai dormendo

Lorenzo 1994

Serenata Rap – are sunetul anilor ’90, videoclipul este original, şi ce compliment mai inedit ca „eşti o floare crescută pe asfalt, pe ciment” se poate inventa? În plus spune ceva ce eu trăiesc de multe ori „mi viene molto più facile cantarti una canzone magari che la sentano i muri e le persone piuttosto che telefonarti e dirti tutto faccia a faccia rischiando di fare una figuraccia” (Îmi este mult mai uşor să îţi cânt un cântec, să mă audă mai degrabă pereţii şi oamenii, decât să te sun şi să îţi spun totul faţă în faţă, riscând să mă fac de râs.)

Penso positivo – muzica e cam tembelă, dar versurile sunt pline de valoare şi mesajul este important. „Io credo che a questo mondo esista solo una grande chiesa che parte da CHEGUEVARA e arriva fino a MADRE TERESA passando da MALCOM X attraverso GANDHI e SAN PATRIGNANO arriva da un prete in periferia che va avanti nonostante il Vaticano.” (Eu cred că în această lume există doar o mare biserică ce pleacă de la Che Guevara şi ajunge până la Maica Teresa, trecând pe la Malcom X, prin Gandhi şi San Patrignano, ajunge de la un preot din periferie care continuă în ciuda Vaticanului.)

Piove – cântec vesel despre ploaie.

Io ti cercherò – în aceeaşi categorie cu Quando serai lontana.

Soleluna – tocmai bun de ascultat în serile de vară pentru a te relaxa.

1995 Lorenzo 1990-1995

L’ombelico del mondo – cel mai cunoscut cântec al lui Jova.

Marco Polo – te îndeamnă la călătorie şi odihnă şi are un efect calmant.

Lorenzo 1997 – L’albero

Bella – plin de complimente originale, unele puţin cam ciudate, dar este un cântec atât de frumos încât merită tradus tot!!! De remarcat versurile „come un passaporto con la foto di un bambino”, „calda di scirocco e fresca come tramontana” , „come la mia nonna in una foto da ragazza” (frumoasă ca un paşaport cu fotografia unui copil, caldă ca sirocco şi proaspătă ca tramontana, frumoasă ca bunica mea într-o poză din tinereţe).

Per la vita che verrà – ritmuri africane, dragoste şi originalitate. Dacă aş avea un hamac aş sta în el şi aş asculta-o până la refuz!

Luna di città d’agosto – din nou de vară, de odihnă, de visare.

Lorenzo 1999 – Capo Horn

Per te – un cântec de leagăn, dedicat fiicei lui. Cine n-ar vrea un aşa tată? Versurile sunt frumoase, iar el îi spune că toate lucrurile sunt pe ea, copacii sunt verzi pentru ea, pentru ea arde soarele în iulie, pentru ea este clopoţelul la şcoală, pentru ea plouă din când în când în iunie, pentru ea este parfumul stelelor şi aşa mai departe.

Dolce fare niente – cred că titlul spune tot.

Stella cometa – „di ogni viaggio lontano da te sei la meta io re magio tu stella cometa” (tu eşti ţinta oricărei călătorii departe de tine, eu crai de la răsărit tu stea magică.)

Un raggio di sole – poveste de dragoste şi ură, bună pentru o zi de vară. „un raggio di sole per te che sei lunatica niente teorie con te soltanto pratica praticamente amore”

Versuri: www.lyricsmania.com

            www.angolotesti.it

Jovanotti – motivul pentru care merită să înveţi italiană

La începutul anilor '90 tata a investit bani într-o antenă parabolică, astfel încât pe mine m-au crescut canalele lui Berlusconi: Italia1, Rete4 şi Canale5. Aici l-am descoperit pe Lorenzo Cherubini zis şi Jovanotti. Nu mulţi oameni din jurul meu au auzit de el, dar toţi au auzit de L’Ombelico del Mondo, probabil cel mai cunoscut cântec al lui. 

Nu are o voce impresionantă, dar e una specială, care te învăluie şi te relaxează şi te duce departe-departe. Pe deasupra este şi peltic, dar face parte din farmecul lui. Are întotdeauna un zâmbet paşnic şi chipul lui, atitudinea lui te îndeamnă la calm. Şi este un om special, întrebat ce îi transmite cuiva care îi descarcă muzica de pe internet răspunde „dacă nu are bani îl iert, sper să îi placă”! 

De cântat a început să o facă prin anii ’80, dar nu impresiona sau cel puţin ceea ce cânta atunci nu mă impresiona pe mine. Începând cu anii ’90 a început să progreseze foarte mult, de la album la album se observă cu uşurinţă cum creşte, cum versurile capătă profunzime, cum tratează cu grijă teme precum dragostea, politica, filosofia, religia. Printre altele s-a implicat în multe acţiuni de binefacere, a participat la concerte pentru ştergerea datoriilor ţărilor din lumea a treia. 

A cântat cu Pavarotti, a cântat cu Celentano, cu Laura Pausini, Jarabe de Palo… 

Nu sunt o fire romantecă, dar versurile lui mă impresionează, sunt frumoase, nu au nimic siropos în ele şi sunt extrem de originale. Muzica lui este variată şi are mult optimism în ea, deşi în prezent a căpătat şi un accent melancolic. Singurul dezavantaj este că versurile sunt în italiană şi atunci ajung la puţină lume, dar în engleză nu ar fi sunat la fel de bine. Dacă există vreun motiv pentru a învăţa italiană, Jovanotti este acela! Este omul care atunci când eşti la pământ te poate ajuta să te ridici, te face să crezi că mai există ceva bun în lume.

Mi-e greu să spun care este cântecul meu preferat, sunt multe care au ceva special pentru mine, aşa că voi lua pe rând albumele începând cu 1990 şi voi numi câteva cântece din fiecare, dacă nu chiar pe toate, cu câteva mostre de versuri, şi o traducere a lor destul de proastă, dar cât să se facă înţeles mesajul şi probabil nişte explicaţii unde simt nevoia. Voi avea două posturi separate 1990-1999 şi 2000-până în prezent.

Foto: www.amando.it

Cupa Braşov, 14 Aug, Fenestela Braşov - HSC Csíkszereda, 0-5

Cupa Braşov, Aug 13, Braşov - Steaua Rangers, 6-3