Jovanotti – motivul pentru care merită să înveţi italiană

La începutul anilor '90 tata a investit bani într-o antenă parabolică, astfel încât pe mine m-au crescut canalele lui Berlusconi: Italia1, Rete4 şi Canale5. Aici l-am descoperit pe Lorenzo Cherubini zis şi Jovanotti. Nu mulţi oameni din jurul meu au auzit de el, dar toţi au auzit de L’Ombelico del Mondo, probabil cel mai cunoscut cântec al lui. 

Nu are o voce impresionantă, dar e una specială, care te învăluie şi te relaxează şi te duce departe-departe. Pe deasupra este şi peltic, dar face parte din farmecul lui. Are întotdeauna un zâmbet paşnic şi chipul lui, atitudinea lui te îndeamnă la calm. Şi este un om special, întrebat ce îi transmite cuiva care îi descarcă muzica de pe internet răspunde „dacă nu are bani îl iert, sper să îi placă”! 

De cântat a început să o facă prin anii ’80, dar nu impresiona sau cel puţin ceea ce cânta atunci nu mă impresiona pe mine. Începând cu anii ’90 a început să progreseze foarte mult, de la album la album se observă cu uşurinţă cum creşte, cum versurile capătă profunzime, cum tratează cu grijă teme precum dragostea, politica, filosofia, religia. Printre altele s-a implicat în multe acţiuni de binefacere, a participat la concerte pentru ştergerea datoriilor ţărilor din lumea a treia. 

A cântat cu Pavarotti, a cântat cu Celentano, cu Laura Pausini, Jarabe de Palo… 

Nu sunt o fire romantecă, dar versurile lui mă impresionează, sunt frumoase, nu au nimic siropos în ele şi sunt extrem de originale. Muzica lui este variată şi are mult optimism în ea, deşi în prezent a căpătat şi un accent melancolic. Singurul dezavantaj este că versurile sunt în italiană şi atunci ajung la puţină lume, dar în engleză nu ar fi sunat la fel de bine. Dacă există vreun motiv pentru a învăţa italiană, Jovanotti este acela! Este omul care atunci când eşti la pământ te poate ajuta să te ridici, te face să crezi că mai există ceva bun în lume.

Mi-e greu să spun care este cântecul meu preferat, sunt multe care au ceva special pentru mine, aşa că voi lua pe rând albumele începând cu 1990 şi voi numi câteva cântece din fiecare, dacă nu chiar pe toate, cu câteva mostre de versuri, şi o traducere a lor destul de proastă, dar cât să se facă înţeles mesajul şi probabil nişte explicaţii unde simt nevoia. Voi avea două posturi separate 1990-1999 şi 2000-până în prezent.

Foto: www.amando.it